Consortiul european ADCellPack a anuntat ca intentioneaza sa gaseasca, pana la sfarsitul anului 2014, o solutie pentru a inlocui cu alte materiale actualele ambalaje obtinute din petrol (de exemplu, polietilena), utilizate in industria alimentara, si in special cele folosite pentru branzeturi. O parte din companiile implicate in proiect au reprezentante si in Romania.
Materialele celulozice le vor inlocui pe cele obtinute din petrol utilizate in prezent, in tehnica de ambalare a produselor alimentare in atmosfera modificata (MAP). Companiile Carrefour, Juan Luna, Papelera de Brandia, Elastopoli Oy, Skymark, VTT Finland si Centrul de cercetare spaniol R&D (care este si coordonatorul programului) lucreaza deja impreuna la o tehnologie inovatoare de ambalare care va permite mentinerea prospetimii produselor. si nu va fi daunatoare sanatatii ca urmare a intrarii in contact cu alimentele. La final, ambalajul va trebui sa asigure nealterarea produsului pentru o durata de patru saptamani.
15 milioane de tone de deseuri plastice
In general, in categoria materialelor de contact cu alimentele intra o gama foarte larga de articole precum ambalaje si recipiente, ustensile de bucatarie, chiar vesela. Materialul de contact cu alimentul poate fi plastic din petrol, celuloza, cauciuc, metal si multe altele. De exemplu, la ambalarea produselor alimentare (carne, branzeturi etc.) in atmosfera controlata se pot folosi filme extensibile (strech), polietilena de joasa densitate si care se obtine din petrol.
Modificarea stilului de viata si nevoia de diferentiere a produselor vandute la raft in special in marile retele de magazine au condus mai ales in ultimele decenii la o atentie sporita in ceea ce priveste calitatea ambalajelor. An de an, cantitatea ambalajelor alimentare a crescut.in momentul de fata, materialele utilizate la ambalaje sunt in cea mai mare proportie obtinute din petrol si sunt nereciclabile. Potrivit Biroului de statistica al Uniunii Europene- Eurostat, in fiecare an, in Europa, deseurile de material plastic rezultate din ambalaje se ridica la 15 milioane de tone. Aproape 40% din aceasta uriasa cantitate nu poate fi recuperata prin reciclare.
Ambalaje cu bariera bacteriostatica
Ambalarea in atmosfera modificata (MAP) este o metoda igienica si sigura. Ambalarea printr-o astfel de metoda prelungeste durata de valabilitate a produsului cu pana la cateva saptamini; este o bariera pentru microorganisme; pastreaza prospetimea si valoarea nutritiva; mentine aspectul exterior atractiv si asigura comoditatea in distributie si manipulare. La ambalarea in atmosfera modificata, in general, oxigenul este inlaturat sau ramane doar in cantitati mici. Se introduc controlat dioxid de carbon si azot. Bioxidul de carbon, cel mai frecvent, are o concentratie de 20% si are o functie bacteriostatica (impotriva bacteriilor aerobe si mucegaiuri). Dioxidul de carbon se dizolva in apa si rezulta acidul carbonic. Formarea mediului slab acid prelungeste durata de valabilitate a produsului.
O alta proprietate importanta a bioxidului de carbon este capacitatea de a se dizolva in grasimi. Azotul este folosit ca gaz pentru “umplere”, pentru a micsora continutul de oxigen. Este un gaz practic inert, fara gust si miros. De asemenea, nu are efect bacteriostatic.
La ambalarea produselor in atmosfera modificata, temperatura de pastrare a produsului ambalat trebuie sa fie in intervalul de 0 pana la 4 grade Celsius. Desi produsul se afla in atmosfera modificata, aceasta nu are un efect bactericid. in plus, timpul de la procesare pana la ambalare sa fie in limita de 2-72 ore (in functie de produs).
In Uniunea Europeana, Autoritatea Europeana de Securitate a Alimentelor (EFSA) este institutia care emite avizele stiintifice si furnizeaza informatii celor care se ocupa de gestionarea riscurilor in domeniul securitatii alimentare.
Consortiul european ADCellPack urmeaza sa dezvolte tehnologia necesara producerii unui ambalaj termoplastic din celofibra si care va fi utilizat pentru inceput pentru branzeturi. Programul de cercetare este finantat de Uniunea Europeana, a inceput in noiembrie anul trecut si este programat sa se desfasoare pe durata a doi ani. Fondurile de cercetare insumeaza 1,4 milioane de euro.
In domeniul securitatii alimentare, materialele care intra in contact direct cu produsele alimentare prezinta riscul migrarii a nurmeroase molecule de exemplu, dinspre ambalaj spre aliment. in acest sens, exista reglementari europene stricte de fabricatie pentru astfel de materiale, astfel inca trasferul potential de molecule inspre aliment sa nu creeze probleme de sanatate, sa nu apara modificari de gust, miros si de aspect. Trebuie mentionat ca tot legislatia europeana prevede ca responsabilitatea privind securitatea alimentara revine producatorilor, mai exact celor care pun in vanzare astfel de ambalaje.